De vorba cu specialistul - Alexandra Dascal Ciceoi - Manager Educational & Fondator " Casuta cu ghidusii"
Pentru ca mi-am dorit sa aflu si parerea unui specialist cu privire la activitatile variate in viata copiilor, am dat o fuga la Alexandra, pentru a aprofunda putin acest subiect. Raspunsurile ei au confirmat si mai mult lucruri pe care deja le stiam, si ma bucur mult ca a pus punctul pe "i", la anumite intrebari.
Cine ești, de unde ești, și de unde pasiunea pentru copii?
Bună, Geanina!
Sunt Alexandra Ciceoi, mămică de Clara și de “Căsuța cu ghidușîi”. Orașul meu de suflet este Piatra Neamț, deși m-am născut în Rădăuți. Pasiunea pentru copilași a început undeva în facultate, când am lucrat ca voluntar într-o grădiniță din SUA. Am absorbit imediat modul de lucru și l-am îmbunătățit încet, încet în anii petrecuți într-o grădiniță britanică din București.
De cât timp lucrezi cu copiii?
Lucrez cu copiii din 2007, pare o eternitate, știu!
Știu că de curând, ai fondat o grădiniță: “Căsuța cu ghidușîi”. Ce înseamnă pentru tine acest loc?
“Căsuța cu ghidușîi” este un loc făcut cu multă dragoste, un proiect de suflet, în care am investit enorm de multă energie, idei, emoție. În primul rând, am creat Căsuța pentru fetița mea, deoarece am dorit să ii ofer un spațiu stimulativ și relaxat în care să crească frumos. Am participat activ la dezvoltarea atâtor copilași încât m-aș fi simțit tare vinovată să o privez de cunoștințele și experiența dobândite în educație. Căsuța este un loc efervescent, activ, care vine în întâmpinarea nevoilor copiilor.
În ultimii ani, copiii au la dispoziție o varietate de activități, și ... deși poate ne ne place prea mult acest aspect, are și tehnologia rolul ei. Există diferențe între generațiile anterioare și cele prezente? Dacă da, care ar fi acelea?
Într-adevăr, este foarte evidentă diferența dintre copiii care au acces la ecran și cei cărora accesul le este restricționat sau limitat. Studiile confirmă acest lucru. Ecranul afectează multe dintre abilitățile copiilor și supunerea la astfel de stimuli ar trebui evitată pe cât posibil până la vârsta de 6 ani. Un copil care participa la activități de grup, desenează, se joacă afară, interacționează cu adulți și alți copilași, citește, construiește, cânta, dansează, își dezvoltă imaginația, creativitatea, abilitățile sociale, logica, coordonarea mâna-ochi etc.
Având în vedere că ai lucrat cu sute de copii, să te întreb și un lucru care mă vizează direct: cât de importantă este muzica în viață copiilor, de la vârstă timpurie?
Îți spun sincer, fără muzică, viață mea de educator ar fi fost extrem de gri! Muzica ajută copiii să își creeze obiceiuri și rutine (ne începem dimineața cu un cantecel special destinat acestui moment), ajută la dezvoltarea vocabularului (copilași de nici 2 ani încep să spună cuvinte în engleză), creează o relație pozitivă între copil și educator, dar și între copilași (formăm perechi, batem din palme, scuturăm toate părțile corpului, radem împreună). Muzica este stimulent pentru intelect, imaginație și creativitate, crește stima de sine, relaxează, oferă o stare de bine generală!
Sunt muzica/dansul un stimulent potrivit pentru copii, atunci când vine vorba de dezvoltarea motricității, creativității, lucrului în echipa?
Cred că deja ți-am răspuns la această întrebare și o spun din nou, cu tot sufletul.
Muzica este unul dintre cele mai importante instrumente în dezvoltarea psiho motorie a copiilor! Cântecele cu mișcări stimulează atenția, perseverența și coordonarea, dansul în grup contribuie la interacțiunea socială pozitivă, ritmul muzicii ajută memoria și procesele cognitive. Muzică este un limbaj pe care toți îl putem vorbi.
Ce mesaj ai pentru mămicile care urmează să își ducă piticii la grădi? Împărtășește cu noi un truc care să facă “despărțirea” mai ușoară.
Mămici, gășiți locul care va insuflă încredere, alegeți-l cu grijă, căutați un loc în care se pune accent pe dezvoltarea copiilor din toate punctele de vedere, cu oameni pasionați de educație. Pregătiți copiii din timp, citiți cărți, povești, faceți joc de rol (mama urs pleacă, bebe urs merge în brațele educatoarei și rămâne la joacă, mama urs se întoarce etc), încurajați copilul să fie independent, să se obișnuiască încet, încet cu absența voastră și aveți încredere în el! Toți copiii se adaptează la colectivitate dacă au alături adulți iubitori, blânzi, răbdători și încrezători în forțele lor.
Multumesc, Alexandra, pentru aceste raspunsuri extraordinar de utile!