De exemplu, indienii Mekranoti, vânăztori-culegători la origine care trảiesc în Pădurea amazoniană din Brazilia, produc zilnic muzică: femeile cântă între o oră şi douả ore dimineața și seara, iar bărbații cântă foarte devreme în fiecare zi (în jur de 4:30 dimineața), de obicei pentru două ore și adesea pentru încă aproximativ o jumătate de oră înainte de apus.
Deşi se poate ca inițial această practică să nu fi fost asociată petrecerii timpului liber, ci nevoii de vigilență în caz de atac, se poate banui cả a fost păstrată până azi întrucât cântatul reprezintä în sine, o activitate care aduce plåcere.
Culturile occidentale nu cunosc un astfel de fenomen. Deşi ascultarea muzicii este poate cel mai comun miiloc de interacțiune cu muzica, mulți produc activ muzică, învată sä cante la instrumente, fac parte din diterite ansambluri muzicale in coruri si se implică într-o varietate de activități muzicale cu caracter informal. Producem muzica impreună cu alții pentru că iubim acest domeniu, pentru ca vrem să ne dezvoltăm abilităile si să răspundem provocărilor, întâlnind oameni cu gusturi și pareri similare. Este o activitate care ne trezeşte in general plăcere, ne relaxeazả și ne oferă ocazia de a ne exprima personalitatea si de ne demonstra abilitățile muzicale. Adaugă substanță vietii, ne oferă oportunitatea de a lega prietenii, de a combate tensiunile familiale și profesionale și ne împlineşte spiritual.
Să faci parte dintr-un grup muzical generează, de asemenea, un sentiment de apartenență, încredere și cooperare. Participarea adultă constituie adesea o extensie a activității muzicale din copilărie, fie de acasă, fie de la şcoală, deşi modelul de implicare în producerea de muzică pare să se schimbe de-a lungul vieții, frecvența diminuându-se în anii de maturitate profesională și crescând la vârsta pensionării.
Evenimentele semnificative survenite în decursul vieții oferă uneori un imbold pentru reîntoarcerea la muzică.
In lumea occidentală, motivele pentru implicarea adulților in activități muzicale pot fi grupate în trei mari categorii:
• motivații personale (exprimare de sine, recreere, dezvoltare personală și folosire a timpului liber)
• motivații muzicale (iubirea pentru muzică, dorința de a intepreta pentru sine și pentru alții, de a învặța mai multe despre muzică)
• motivații sociale (să întâlneşti oameni noi, să petreci timp cu prietenii, să ai un sentiment al apartenenței) și spirituale.
In cazul în care sunteți implicat activ in producerea de muzică împreună cu alții, reflectă aceste categorii și modele de angajament experiențele dumneavoastră?
