“Cu copiii poti face ceva serios de la 4 ani incolo” - asta citeam de curand (ca si comentariu), intr-o comunitate de mamici.
Ahhh! Ce m-am intristat sa citesc asta 
As fi avut atatea argumente, insa prefer sa vi le comunic voua, nu sa contrazic alte persoane in afara casei mele virtuale.
Nu doar studiile vorbesc despre dezvoltarea copiilor in primii ani de viata … am vazut si am testat cu ochii mei, atat cu copilul meu, cat si cu copiii altora. Creierasul copiilor este ca un burete care absoarbe fiecare picatura de apa.
In ceea ce priveste activitatea pe care eu o am cu copiii (ateliere de dezvoltare personala prin muzica), rezultatele copiilor care au venit constant sunt neasteptat de bune. Copiii care frecventeaza spatii si locuri in care se tin activitati ghidate (si nu numai), au de castigat: se dezvolta socio emotional, achizitiile lor verbale/vizuale/imitative sunt nenumarate, au capacitatea de a deprinde noi abilitati de care acasa nu au parte (reguli, rutine, adaptarea la grup), si mai presus de toate, au si libertate de exprimare (invata si inteleg ce inseamna emotia, cum si ce sa transmita atunci cand ceva nu e ok).
Relaxarea, bucuria, invatarea cantecelelor, formarea urechii muzicale sunt deja BONUS - vin la pachet. Pai si cum sa nu fie importanta/serioasa interactiunea copiilor mici cu oamenii/realitatea?
Suntem in saptamana in care foarte multi copii au pasit pentru prima oara intr-o institutie educationala, cresa sau gradinita, si sunt tare bucuroasa de feedback-ul primit de la parintii care au frecventat atelierul muzical cu copiii lor. Copiii cu care am lucrat in lunile anterioare stiu ce inseamna sa isi astepte randul, stiu ca nu li se cuvine totul din prima, stiu sa comunice cu copiii din jurul lor si cu cadrul didactic, si reusesc sa stea in activitatile tematice fara sa se plictiseasca repede.
Deci, toata joaca ghidata si toate activitatile propuse pentru copiii mici sunt extrem de importante si serioase in dezvoltarea lor, chiar daca nu se rezuma la diplome pentru mine … raspunsul este “MIT”