Geanina: Ma bucur sa te cunosc, Alexandra. Am avut onoarea sa iti cunosc si latura profesionala, dar si cea de mama. Cu toate acestea, m-as bucura sa spui si cititorilor nostri cate ceva despre tine.
Invitat: Bună, sunt Alexandra, am terminat Psihopedagogie Specială și Masterul de Logopedie la Universitatea București, iar în prezent mă specializez ca și psihoterapeut sistemic. Lucrez cu copilași mici începând cu vârsta de 1 an și anume neurotipici, autism, deficiențe genetice dar și cu adulți. Mă puteți găsi la propriul cabinet de psihologie, pe pagina de Facebook Logopedie București/Chiajna Ivana Alexandra și mai nou pe aplicația Parentool.
Geanina: Cum ai decis sa te indrepti spre lucrul cu copiii?
Invitat: Pasiunea mea a început destul de devreme, fiind inspirată chiar din propria familie, asta rezultând în a-mi începe cariera la o vârstă fragedă, încă din primul an de facultate. Nu m-aș vedea făcând altceva, ci mai degrabă îmi doresc să-mi extind aria de expertiză.
Geanina: Ma ajuta raspunsuriletale atat in calitate de mama, cat si in calitate de specialist: cat de benefic sau nu este pentru copiii nostri sa ii tinem in casa, din prea multa protectivitate? Sunt sigura ca si tu, si eu, am intalnit copii care nu au avut parte de socializare mai deloc in primii ani din viata.
Invitat: Trăim într-o societate ... să fim izolați putem doar până la un punct. Cu cât se amână acel moment, cu atât este mai dificil. De exemplu îmi este frică să înot și voi evita orice ocazie care va implica înotul. Asta înseamnă că nu voi mai merge la mare? Când cei cu care merg vor merge în apă, eu voi sta și mă voi uita la ei? Sau mă voi aventura în apă pentru a-i impresiona chiar dacă eu nu știu să înot? Cred ca va puteti imagina consecințele fiecărei decizii și greutatea lor.
Majoritatea copiilor care vin la mine se integrează foarte dificil într-un mediu social, din diverse motive. Dar unul foarte dominant este integrarea târzie în colectiv. Când mă refer la colectiv, mă refer la orice ocazie de socializare precum: ateliere senzoriale, sportive, muzicale, etc.
Ca să-ți răspund ca mamă, eu și soțul meu am ales să o dăm pe fetița noastră de la vârsta de 3 ani la grădiniță, dar să-i oferim ocazia să intre în cercuri de socializare încă de la 9 luni participând la ateliere, precum atelierul tău care este absolut minunat. De asemenea am alternat cu soțul meu ședințele, pentru a-i putea oferi un spațiu securizant și pentru a o conține atunci când aceasta are nevoie.
Geanina: Din ce in ce mai multi copii primesc diverse diagnostice, sufera de tulburari, au dificultati mortice, de vorbire sau intelectuale. Studiile arata ca terapia prin muzica este de mare ajutor in procesul de dezvoltare al tuturor copiilor, fie ca au tulburari de comportament, fie ca nu. Care este parerea ta, ajuta muzica in acest sens?
Invitat: Da, sunt studii publicate încă de mulți ani care atestă că muzica ajută în recuperarea diverselor afecțiuni, atât la copii cât și la adulți. Poți face o paralelă cu propria persoană, cât de mult te ajută muzica să treci peste o perioadă dificilă sau o emoție covârșitoare. Ba chiar cât de multă energie îți dă în practicarea unui sport sau a unei activități precum mersul la sală. Din propria experiență cu copiii pe care îi am sau i-am avut în terapie, cei care au practicat în paralel meloterapia au avut rezultate mai vizibile.
Atelierul muzical poate părea o activitate banală pe hârtie, dar odată ce participi chiar și tu ca adult îți dai seama cât de benefic este pentru copil și volumul de muncă din spatele acelui atelier. La un atelier se urmărește atat lucrul individual cât și în echipă, atenția distributivă, înțelegerea regulilor și a limitelor precum strângerea materialelor după fiecare activitate sau așteptarea rândului. Atelierul este foarte benefic și din perspectiva limbajului, caci prin dezvoltarea urechii muzicale limbajul este îmbunătățit.
Geanina: Generatiile de copii se schimba de la an la an, si din ce in ce mai multi copii au mai mult acces la tehnologie, la TV sau diverse device-uri. Ce impact au toate aceste asupra copiilor mici?
Invitat: Fiecare generație este diferită în felul său, iar noi ca specialiști trebuie să înțelegem schimbările prin care trec ei. Având atât de mult acces la diverse device-uri și platforme este destul de dificil să impui limite și reguli. Chiar dacă la noi este destul de nefamiliar să apelezi la un specialist, în străinătate acest lucru este implementat încă din grădiniță/școală, pentru a gestiona noua și vechea generație în concordanță cu timpurile în care trăim.
Este mereu vorba despre colaborare intre specialist si persoana care cere ajutorul, doar așa se poate ajunge la un progres. Și mai ales prin implicarea atât a familiei de origine cat si a familiei extinse, încât toata lumea sa tragă la aceeași barcă. Recomand tuturor să exploreze mai mult această posibilitate, prin muncă colectivă, specialist și persoana care cere ajutorul, implică atât familia de origine cât și familia extinsă.
Geanina: Este importanta conectarea copilului cu parintele si in alt mediu decat “acasa”?
Invitat: Revenind la ce spuneam mai devreme, trăim într-o societate și este nevoie să fim conectați cu copii noștri în orice loc. De exemplu cât de des ai văzut tantrumuri la copii? Fie în magazin, parc sau alt loc din afara casei? Ca părinte este nevoie ca întotdeauna să fim conectați cu copilul, să-i conținem emoțiile, să respectăm regulile și limitele stabilite în prealabil. Este important ca părintele să facă diferența dintre emoție și comportament. Emoția este naturală și ne definește, este cu noi peste tot. Comportamentul vine ca urmare a emoției și se poate modifica cu blândețe, conținere și multă răbdare din partea părintelui, educatorului sau a îngrijitorului.
Geanina: Ce mesaj ai pentru parintii care inca nu au incercat o activitate de grup cu copilasii lor? Ce beneficii emotionale au asupra copiilor activitatile care au loc in afara casei, cu alti copii, in alt mediu (parc, salina, tren, ateliere, concurs alergat, pictura samd).
Invitat: Niciodată nu este prea târziu! Recomand introducerea activităților care să aducă atât bucurie pentru cei mici, cât și beneficii pe toate ariile de dezvoltare. Ce facem noi ca părinți ca sa ne motivam copilașul? Este necesar să ținem cont de acest aspect. Mergând mai departe trebuie sa oferim independență încât copilașul să poată lua propriile decizii. Încurajăm imperfecțiunile – am observat atât la ateliere, cât și în parc că părinții pun o presiune foarte mare asupra copilului. Cultura noastră ca neam implică o mare presiune și anume de ,,a face totul ca la carte”, față de occident unde se pune mai mult accent pe a încerca si a învăța din greșeli.
Geanina: Ce sfat ai pentru parintii care citesc acest articol? Din prisma meseriei tale, care este cea mai mare greseala pe care o fac parintii generatiei noastre? Nu ne ascultam copiii, nu avem timp pentru ei, suntem agresivi, ne concentram doar pe cariera, stam in camera cu ei – insa deconectati”? Ne-ar fi de mare folos un sfat util din partea ta.
Invitat: Cum văd eu lucrurile: muți părinți încearcă să recupereze lipsurile, frustrările, neajunsurile copilului interior precum: oare câți copii își doresc cu adevărat să aibă 4 sau 5 opționale și toată săptămâna ocupată? Cei mai mulți aleg să meargă pentru a mulțumi familia, chiar dacă ceea ce își doresc cu adevărat este sa petreaca timp de calitate cu familia și cei dragi - acest lucru fiind dovedit și prin numeroase studii de specialitate. Recomand să validăm copilul prin ceea ce este el ca ființă, nu prin ceea ce ne dorim noi să fie prin prisma copilului interior.
În terapia de familie am observat de la diverse familii cu care am interacționat zicala: ,,noi am citit foarte multe cărți de parenting și totuși nimic nu dă roade”. Foarte puțini realizează că acele informații trec prin propriul filtru și ajunge să fie aplicat doar ceea ce rezonează cu părintele, și de cele mai multe ori se ajunge la specialist într-o etapă mult mai dificil de gestionat.
Iti multumesc foarte mult pentru informatiile pretioase pe care mi le-ai spus astazi, Alexandra!
Chiar si eu am aflat lucruri noi si iti sunt recunoscatoare!