Multi parinti, mai ales parinti ai copiilor sub 3 ani, au refuzat sa mai frecventeze atelierul muzical, pe motiv ca am reguli interne …
Nu mi-au spus direct acest lucru, insa am aflat de la prieteni comuni sau din feedback-ul oferit in parc altor persoane.
Nu am livrat un serviciu bun?
Nu am fost profesionista?
Nu le-am alocat atentia cuvenita?
M-am purtat inadecvat cu copiii lor?
Nimic din cele de mai sus ... singura problema pentru care s-a luat aceasta decizie, tine de REGULI, iar dupa cum va spun adesea, eu cred ca o societate/o comunitate pot functiona sanatos, doar cu limite si reguli.
In ceea ce priveste copiii mici, inteleg si accept ca e dificil sa tii un copil mic in sarcina minute in sir, tocmai de aceea, pe perioada atelierului muzical alternez piesele/instrumentele/activitatile. Unii copii rezista mai mult la un exercitiu, altii nu, ceea ce e normal, insa rolul parintelui la atelierul muzical este de a incuraja copilul si de a-i oferi suportul necesar in parcurgerea exercitiilor.
Tot ce scriu pe conturile mele este testat cu foarte multi copii, si la majoritatea s-a adeverit tot ce am spus.
Cand nu a functionat?
Cand parintele i-a spus copilului sau mie, in mod repetat:
- e ok mami, fa ce vrei
- eiii, fiecare face ce are chef, copilul meu are alte preocupari
- nu va sta copilul meu ca toti ceilalti ever
- mergi mami, joaca-te liber
- nu va rezista
- nu stie ce e aia regula
- nu are rabdare
- oboseste, se plictiseste
- el e invatat sa faca ce vrea, ii permitem orice
- nu pot sa ii iau instrumentul, va face circ
Atunci cand punem o eticheta unui copil, indiferent de varsta, acesta se va comporta intocmai, sau va creste cu convingerea ca este "sensibil, emotiv, obraznic, rau" ... depinde de caz.
Revenind la reguli ... daca incurajam copilul ca ii este permis orice, indiferent de context, ii va fi destul de greu cand va pasi in colectivitate sa tina cont de instructiunile educatorului/invatatorului si sa respecte termene/participarea la anumite activitati de grup.
Plange ca nu e ca el? Da, de obicei toti copiii plang cand nu e ca ei, insa doar lucrand la acest aspect, ii putem ajuta sa inteleaga ca nu mereu in viata totul va fi cum doresc ei, din pacate. Trebuie sa acceptam ceea ce traiesc, simt, chiar si modul in care reationeaza cand se lovesc de un refuz, insa totodata, limitele sanatoase ii ajuta pe termen lung.
Chiar si in parc, unde e joaca libera, ne ghidam dupa reguli, corect? Nu aruncam pe jos ambalaje, nu lovim alti copii, nu ne urcam cu picioarele pe tobogan, nu distrugem locul de joaca, samd.
Nu voi schimba ideea de reguli in ceea ce priveste structura atelierului muzical, pentru ca am confirmarea a zeci de parinti, ca prin ceea ce livrez am fost de mare ajutor in dezvoltarea copiilor lor.
Depinde mult de asteptarile noastre atunci cand alegem o activitate extra/gradinita sau scoala, insa in acelasi timp trebuie sa acceptam ca niciunde nu va fi totul exact asa cum gandim noi sau cum ne dorim noi.