In primii doi ani din viata copilului meu, nu am excelat la partea aceasta de parenting: socializare, adaptare gradinita sau alt tip de activitati.
Dar oare de ce?
Raspunsul: pentru ca nu eram informata, sau nu am fost prea curioasa despre cum/cand se face adaptarea blanda/treptata a unui copil in societate sau la gradinita. Dar ma bucur totusi ca m-am prins ca ceva nu e ok si am inceput sa citesc, sa particip la seminarii, workshopuri, si hop!! S-a aprins beculetul! Si se intampla adesea ca si la sala mea de muzica sa apara copii timizi, sceptici, care nu sunt chiar dornici sa participe la activitate.
Tocmai de aceea, va las cateva idei despre cum puteti ajuta copiii in procesul de pregatire pentru o activitate/etapa noua:
Poate ca pentru unii copii este un proces lung si anevoios, insa desi pare calea grea, este calea sanatoasa.
Dupa ce ca mama, am esuat din acest punct de vedere cu prima gradinita, deja la urmatoarea am avut lectia invatata, iar acomodarea copilului a fost asa lina si placuta, ca nu imi venea sa cred.
Tu ce cale ai alege?
Calea usoara - lasat copil la activitate, plangand, sau calea grea - tot procesul de mai sus?