Fiecare persoană, în functie de varsta, de stare, de etapa vietii, asculta muzica cu un scop: sa isi schimbe starea in bine, sa treaca de melancolie, tristete, suferintă, sa se elibereze de tensiuni, pentru a dansa, pentru a se relaxa, sau pentru a se exterioriza.

Oare are muzica puterea de a manipula emoțiile oamenilor?

Ei bine, dacă nu m-aș fi documentat în acest sens, aș fi spus că muzica doar ne schimbă starea si ne relaxeaza, sau face ca timpul sa treaca mai repede, însă adevărul este cu totul altul.

Am aflat informatiile de mai jos, dintr-o carte foarte prețioasa pentru mine: Psihologia muzicii.

Cât de conștienti sunteti de muzica din mediul in care vă aflati când sunteti la cumparaturi, la restaurant sau când vorbiti la telefon?

Dintr-un capitol al cărtii, am aflat că viteza cu care ne facem cumparaturile este legata de tempo-ul si volumul melodiilor care se aud pe fundal. Specialistii spun ca atunci cand muzica e lenta, petrecem mai mult la cumparaturi, deci tindem sa cheltuim mai mult.

Un alt studiu arata ca un magazin a decis ca intreaga zi sa difuzeze doar muzica frantuzeasca. Fara a fi constienti de muzica pe care o aud, clientii au cumparat mult vin frantuzesc in acea zi.

Restaurantele folosesc muzica pentru a modifica viteza cu care mâncam sau bem. Cand muzica este lenta, mancam mai incet si cheltuim mai mult pe bauturi. Muzica rapida creste viteza consumului, deci incurajeaza fluidizarea valurilor de clienti in perioade aglomerate.

De exemplu, o muzica clasica antrenanta este adesea folosita pentru promovarea masinilor sport foarte scumpe.

Tindem sa evitam muzica care nu ne place. Și e ceva firesc, la urma urmei. Ascultam genuri muzicale care ne dau stare de bine. Acest lucru a dus la utilizarea muzicii de catre politie, pentru a determina anumite persoane recalcitrante din spatiile publice sa se linisteasca sau sa paraseasca locul. Muzica data la volum mare a fost folosita ca forma de razboi psihologic.

Muzica are rolul de a ne da stare de bine, de a ne ajuta in diverse scopuri, dar se pare ca are si rolul de a manipula comportamente.

Ia fiți atenti ce muzică rulează in boxe, data viitoare când mergeti la cumparaturi …

De când sunt mamă, de aproape 6 ani, sunt adesea întrebata: “Care a fost cea mai grea perioada pentru tine, de cand esti mamă?”.

Fără dar si poate: ACOMODAREA LA GRĂDINITĂ. Nu am uitat acea perioada, și nici nu as dori să mai trec vreodată prin acea perioada. Am simtit atunci doar stres, teamă, vinovătie si panică, pe care le-am transmis din pacate si copilului.

Dacă va fi să mai trec vreodata prin experienta acomodarii la gradi, as putea spune ca acum am temele făcute.

Cine mă cunoaste personal sau cine ma urmareste de ceva vreme, poate sesiza usor ca nu sunt o persoana inchisa, care fuge de socializare. Ai putea garanta că si copilului meu i-am insuflat aceleasi trairi.

Dar nu a fost chiar asa. In perioada in care el era bebelus, ieseam des afara, zilnic, dar nu aveam o “gașca” de mamici cu copii de varsta lui, cu care sa ne conectam. Masina nu aveam atunci, parcul era departe de noi, iar mai toate plimbarile noastre (fara tati), erau in 3: eu, Nicholas si cătelul. Apoi, pe la 1 an si jumatate ai lui Nicholas, ne-am mutat langa Bucuresti, si timp de cateva luni, nu am avut masina, sa ies cu el colo si colo. Depindeam mereu de tati, care era disponibil doar in week-end. Deci pana pe la 2 ani, cele mai comune fețe pe care Nik le-a vazut au fost ale familiei, si ocazional ale prietenilor, amicilor din parc (rareori).

Si acum sa revin la subiectul prezentat: ajuta prezenta la o activitate de grup, la acomodarea de la grădinita? Nici nu sun un prieteni, nici nu aleg 50%-50%, raspunsul este DA.

Copiii cauta sa se integreze si sa socializeze, înca de cand sunt bebelusi, de când incep sa vada. Sunt mereu cu ochii dupa oameni, zambesc mereu la oricine, oricum, chiar daca nu par dornici de a se dezlipi de mama.

Din pacate, de 2 ani incoa’, prezenta copiilor la activitati organizate (indoor sau oudoor), a scazut foarte mult, iar specialistii spun ca din aceasta cauza, cabinetele psihologilor, terapeutilor si logopezilor sunt din ce in ce mai aglomerate.

Prezenta la o activitate de grup a bebelusului, a unui copil care inca nu a intrat in colectivitate, si chiar a copiilor mai mari, sa zicem 4+, este mină de aur. Copiii nu trebuie suprasolicitați, încarcati și “târâți” din activitate in activitate, insa ocazional, saptamanal, sau de 2-3 ori pe saptamana, după cum pot si parintii, copiii trebuie sa aibă parte de interactiune si conectare cu alti copii.

E firesc sa ne temem … de raceli, de pandemie, de diversi virusi sau bacterii, insa mai devreme sau mai tarziu, tot vor avea parte de ele.

Atunci cand copiii mici (ma refer la cei care nu sunt inca in colectivitate), iau parte la activitati diferite fată de cele din rutina zilnica, au ocazia sa descopere lumea si altfel: descopera locuri noi, culori noi, spatii noi, oameni noi, comportamente noi. Tot prin frecventarea a noi locuri, unde poate pleaca de langa mami 2-3-4 metri, copiii invată si inteleg ca nu li se intampla nimic daca mami nu este in umbra lor.

Toate acestea il ajuta pe copii sa fie mai pregatiti in ziua cea mare, in ziua in care mama sta la coltul gradinitei si consuma 3 pachete de servetele.

Participarea la astfel de activitati ajuta totodata copiii sa isi dezvolte o sumedenie de abilitati, fiecare activitate avand diverse beneficii, in functie de domeniul de activitate: muzica, dans, pictura, creatie, sport samd.

80% dintre mamicile cu copii de 1-3 ani, care doresc sa vina si vin la atelierele mele muzicale, îmi marturisesc faptul ca au avut o experienta tragica cu acomodarea la cresa/gradinita, iar acum vor sa aleaga o alta cale, aceea de a-l integra pe copil, treptat, intre oameni noi, copii noi.

Socializarea si conectarea sunt vitale pentru copii si oameni. La fel si muzica …

Faceti un cocktail din toate 3, si veti observa ce bine vor merge lucrurile - e valabil si pentru copii, si pentru adulti.

Este 30 decembrie, și trag linie …

Analizez si calculez ce mi-a adus bun și ce nu, anul care tocmai a trecut, și ca la orice om, a fost si cu bune, si cu rele.

1. Ianuarie 2021 - nu simteam inceputul de an chiar in favoarea mea, caci se anuntase continuarea pandemiei si restrictii privind evenimentele. Colac peste pupaza, sotul meu s-a ales cu covid, si desi nu a fost in stare grava, ne temeam de ce aduce fiecare zi.

2. Februarie 2021 - e luna in care de 6 ani incoa’ radiez, caci e ziua fiului meu, insa fix la final de februarie, virusul s-a cazat la mine. Am fost ok, dar nu e chiar usor sa fii carantinat cu un copil mic.

3. Martie 2021 - debutul meu ca educator muzical in gradinita Casuta cu ghidusii, dupa 8 luni de invatare, cercetare si pregatirea programei pentru copii, in functie de varsta, a fost cea mai mare provocare a lunii.

4. Aprilie 2021 - decizia de a-mi deschide propria sala de muzica. Tare dezamagita am fost prin aprilie, in cautarea spatiului perfect. Am sunat la agentii imobiliare, am vizitat, am masurat, am facut bugete … și cand eram pe cale sa semnez la o locatie pe care o vizitasem de vreo 3 ori, o voce mi-a spus ca nu e ce trebuie. Si am zis PAS. Am luat pauza de cautari, nimic nu era conform a ceea ce doream, mi-am zis ca “poate nu e momentul”. Intr-o zi, am intrat la plesneala pe OLX, si am vazut ca se inchiriaza parterul unei case, in zona mea de interes. Nu m-a dat pe spate in poze, dar ceva m-a impins sa merg la vizita. De cum am intrat, Florin si-a pus mana in cap, spunandu-mi din priviri: EXCLUS. Ceva mă tinea acolo, dadeam ture de sală, ma invarteam, vizualizam in minte ce anume pun in stanga/dreapta etc. Totodata, am rezonat si cu proprietarul de la primele vorbe. Am urcat in masina si i-am zis lui Florin/ ASTA E! A tot insistat sa nu ma grabesc, sa ma mai gandesc, eu nu si nu. Si bine am facut. Au trecut deja 8 luni de activitate si este cel mai frumos lucru care mi s-a intamplat in 2021.

5. Mai 2021 - am inceput activitatea la sala de muzica, cu multi copii frumosi care m-au implinit atat pe plan profesional, cat si pe plan emotional.

6. Iunie 2021 - am inceput evenimentele, au urmat 4 luni de foc, in care am colindat tara, orasul, luni in care am fost mamă, sotie, profesor, artist, sofer, contabil, social media manager samd. Lunile iunie, iulie, august si septembrie au fost de foc, dar dupa sufletul meu - adrenalina de care aveam nevoie.

7. Octombrie 2021 - anxietate, nervi, teama, frica. Din nou, s-a inchis totul: de la evenimente, pana la activitatile optionale pentru copii. Valuri de ganduri negre m-au acoperit, nesiguranta m-a transformat, si m-am simtit intr-o gaura din care nu pot iesi la suprafata.

8. Noiembrie 2021 - luna in care am implinit 34 ani. Activitatea cu copiii a putut fi reluata, ceea ce m-a facut sa prind aripi. Tototdata, am fost rasplatita cu un concediu frumos in Egipt, care m-a ajutat sa ma reconectez cu mine, care mi-a dat energia de care aveam nevoie.

9. Decembrie 2021 - iată-ne aici! Sunt bine. Si chiar daca nu as fi, trebuie sa fiu.

Nu putem controla tot ce este in jurul nostru, uneori trebuie "sa ascultam linistea".. Sa luam pauza de la tot si toate, si sa asteptam ziua de maine. Alteori, hăturile sunt la noi, si putem schimba traseul.

M-am simtit bine cu tine 2021, chiar daca nu ai mers mereu la braț cu mine.

Sper ca 2022 sa fie cel putin la fel de maleabil si prietenos ca tine.

La multi ani!

Pentru mine este CLAR! Când spun Craciun, spun colinde și zuragalai. Bine, fie … și vin fiert cu portocală și scorțisoara.

Dar cum cel mai bine mă pricep la muzică, azi vă propun un subiect specific lunii Decembrie, și anume: care sunt cele mai potrivite instrumente muzicale pe care le putem folosi de Crăciun?

Exista foarte multe tipuri de mici instrumente muzicale, pe care le putem folosi făra a fi nevoie sa stim teorie muzicala sau note muzicale.

Aceste instrumente pot fi folosite de oricine, atat de copii, cat si de adulti. Sunt instrumente ce se pot folosi la rece, adică nu au nevoie nici de cabluri, nici de baterii.

Vă prezint așadar 3 intrumente cu care va puteti acompania atunci cand cantati colinde:

▪️ ZURGĂLAI (cu clopotei) - cu acest tip de instrument (bratara cu clopotei), puteti foarte usor sa tineti ritmul piesei pe care alegeti sa o cântati. In functie de bataile colindului pe care il cantati, acompaniati-va cu acest mic instrument, iar colindul va capata o forma total diferita fată de varianta in care ar fi cantat acapella.

▪️ CLOPOȚEL - foarte multe colinde au la baza sunetul clopotelului, foarte multe urări (spre ex. plugusorul), sunt acompaniate de clopotei. Sunetul clopotelului dă culoare colindelor, iar copiii sunt fascinati de sunetul acestuia.

▪️ TAMBURINA - tamburina este deasemenea un instrument de percutie, alcatuit din mai multi clopotei. Majoritatea pieselor de Craciun pot fi acompaniate de tamburina, iar măsura/ritmul, se țin in functie de tempo-ul si ritmul pe care le au piesele ce se doresc cântate.

Toate cele 3 instrumente sunt printre preferatele copiilor, si sunt ideale pentru perioada sarbatorilor de Iarna.

Se găsesc aproape în orice magazin de juării, iar in perioada sarbatorilor, se găsesc chiar și in lanțurile mari de magazine.

PS: în caz că nu gasiti nici un astfel de intrument, puneti cateva boabe de fasole intr-o sticla de plastic, si garantez că efectul este la fel de impresionant.

Mânați, MĂI!

Nu aș fi zis asta vreodată, dar îți poți schimba vocația peste noapte …

Toată viața am fugit de copii și nu mă gandeam vreodată că eu, Geanina, voi ajunge să lucrez cu copiii. Mi-au placut mereu copiii, insa strict un zambet, 2-3 minute de joacă si câtiva pupici. Cu ani in urmă, când ma “loveam” de ei la evenimente, nu stiam pe unde sa fug: ma oboseau, mă nelinisteau și nu eram in elementul meu in prezenta lor.

Cine, ce, cum a schimbat toate acestea? Se pare că maternitatea si venirea pe lume a băiețelului meu. Înca de pe perioada sarcinii am fost atrasa de carti de parenting, psihologia copiilor si moduri de a le fi alaturi de cand se nasc și pâna când … vor ei (Nicholas imi spune ca el si iubita lui vor locui cu mine, doar ca sa nu plece de acasa).

Tot alături de fiul meu am realizat cât de importantă este muzica în viața copiilor. Auzeam și citeam peste tot: ascultați muzică în sarcină, ascultați muzică acasă, ascultați muzică atunci când aduceți copilul acasă, căci vi se va schimba starea în bine. Și așa a fost. Nu de puține ori, Nicholas a adormit și s-a liniștit cu muzică.

În urmă cu un an, viața a avut planuri noi cu mine și iată-mă in punctul in care lucrez cu zeci de copii cu caractere diferite, care ma testeaza si ma invata lucruri noi zi de zi.

Și iată ce am observat în ultima perioadă:

1. Participarea in comun la activități muzicale facilitează crearea legăturilor sociale. Acest lucru este important pentru dezvoltarea socială a bebeluşilor, inlesnind stabilirea unor interacțiuni pozitive cu persoanele care au grijă de ei.

2. Producerea de muzică in cadrul unui grup, la orice vârstă, implică un puternic element de socializare, care contribuie la apariția unui sentiment de apartenență; de asemenea, activitatile muzicale din afara şcolii sprijină dezvoltarea prieteniilor cu persoane cu personalități similare, încrederea de sine sporită si rețele sociale strânse.

3. In ansamblu, producerea de muzicả în cadrul unui grup îi ajută pe copii să-și îmbunătățească abilitățile sociale și de comunicare, spiritul de colaborare și de lu eu in echipă.

Simt că misiunea mea este sa ii ajut pe copii sa se dezvolte armonios, prin darul cu care am fost inzestrată.

Acum pot spune: e o bucurie sa lucrez cu copiii!

De vorba cu specialistul - Alexandra Dascal Ciceoi - Manager Educational & Fondator " Casuta cu ghidusii"

Pentru ca mi-am dorit sa aflu si parerea unui specialist cu privire la activitatile variate in viata copiilor, am dat o fuga la Alexandra, pentru a aprofunda putin acest subiect. Raspunsurile ei au confirmat si mai mult lucruri pe care deja le stiam, si ma bucur mult ca a pus punctul pe "i", la anumite intrebari.

Cine ești, de unde ești, și de unde pasiunea pentru copii?

Bună, Geanina!

Sunt Alexandra Ciceoi, mămică de Clara și de “Căsuța cu ghidușîi”. Orașul meu de suflet este Piatra Neamț, deși m-am născut în Rădăuți. Pasiunea pentru copilași a început undeva în facultate, când am lucrat ca voluntar într-o grădiniță din SUA. Am absorbit imediat modul de lucru și l-am îmbunătățit încet, încet în anii petrecuți într-o grădiniță britanică din București.

De cât timp lucrezi cu copiii?

Lucrez cu copiii din 2007, pare o eternitate, știu!

Știu că de curând, ai fondat o grădiniță: “Căsuța cu ghidușîi”. Ce înseamnă pentru tine acest loc?

“Căsuța cu ghidușîi” este un loc făcut cu multă dragoste, un proiect de suflet, în care am investit enorm de multă energie, idei, emoție. În primul rând, am creat Căsuța pentru fetița mea, deoarece am dorit să ii ofer un spațiu stimulativ și relaxat în care să crească frumos. Am participat activ la dezvoltarea atâtor copilași încât m-aș fi simțit tare vinovată să o privez de cunoștințele și experiența dobândite în educație. Căsuța este un loc efervescent, activ, care vine în întâmpinarea nevoilor copiilor.

În ultimii ani, copiii au la dispoziție o varietate de activități, și ... deși poate ne ne place prea mult acest aspect, are și tehnologia rolul ei. Există diferențe între generațiile anterioare și cele prezente? Dacă da, care ar fi acelea?

Într-adevăr, este foarte evidentă diferența dintre copiii care au acces la ecran și cei cărora accesul le este restricționat sau limitat. Studiile confirmă acest lucru. Ecranul afectează multe dintre abilitățile copiilor și supunerea la astfel de stimuli ar trebui evitată pe cât posibil până la vârsta de 6 ani. Un copil care participa la activități de grup, desenează, se joacă afară, interacționează cu adulți și alți copilași, citește, construiește, cânta, dansează, își dezvoltă imaginația, creativitatea, abilitățile sociale, logica, coordonarea mâna-ochi etc.

Având în vedere că ai lucrat cu sute de copii, să te întreb și un lucru care mă vizează direct: cât de importantă este muzica în viață copiilor, de la vârstă timpurie?

Îți spun sincer, fără muzică, viață mea de educator ar fi fost extrem de gri! Muzica ajută copiii să își creeze obiceiuri și rutine (ne începem dimineața cu un cantecel special destinat acestui moment), ajută la dezvoltarea vocabularului (copilași de nici 2 ani încep să spună cuvinte în engleză), creează o relație pozitivă între copil și educator, dar și între copilași (formăm perechi, batem din palme, scuturăm toate părțile corpului, radem împreună). Muzica este stimulent pentru intelect, imaginație și creativitate, crește stima de sine, relaxează, oferă o stare de bine generală!

Sunt muzica/dansul un stimulent potrivit pentru copii, atunci când vine vorba de dezvoltarea motricității, creativității, lucrului în echipa?

Cred că deja ți-am răspuns la această întrebare și o spun din nou, cu tot sufletul.

Muzica este unul dintre cele mai importante instrumente în dezvoltarea psiho motorie a copiilor! Cântecele cu mișcări stimulează atenția, perseverența și coordonarea, dansul în grup contribuie la interacțiunea socială pozitivă, ritmul muzicii ajută memoria și procesele cognitive. Muzică este un limbaj pe care toți îl putem vorbi.

Ce mesaj ai pentru mămicile care urmează să își ducă piticii la grădi? Împărtășește cu noi un truc care să facă “despărțirea” mai ușoară.

Mămici, gășiți locul care va insuflă încredere, alegeți-l cu grijă, căutați un loc în care se pune accent pe dezvoltarea copiilor din toate punctele de vedere, cu oameni pasionați de educație. Pregătiți copiii din timp, citiți cărți, povești, faceți joc de rol (mama urs pleacă, bebe urs merge în brațele educatoarei și rămâne la joacă, mama urs se întoarce etc), încurajați copilul să fie independent, să se obișnuiască încet, încet cu absența voastră și aveți încredere în el! Toți copiii se adaptează la colectivitate dacă au alături adulți iubitori, blânzi, răbdători și încrezători în forțele lor.

Multumesc, Alexandra, pentru aceste raspunsuri extraordinar de utile!

Până să devin mamă, aș fi băgat mâna în foc și aș fi spus că un copil înțelege muzica după 2 anișori.

Eu am început să cânt pe la 4 ani, și eram convinsă că pentru a te bucura de muzică, trebuie să știi să vorbești, să te poți mișca, să poți interacționa cu alți copii. Nimic mai eronat!

Pe perioada sarcinii, am citit multe cărți de maternintate, despre mediul pe care trebuie să îl oferi nou născutului, cărți care să mă ajute să fiu o mamă model (bineînțeles că nu ne iese, dar trebuie să încercăm).

Astfel că de pe atunci am aflat ce rol major are muzica în viața copilului, încă de când este în burtica mamei. El aude, simte, și se familiarizează cu tot ce se întâmplă în exterior. În cazul meu, băiețelul meu a auzit cam toate genurile muzicale până pe la 6 luni, când am luat pauză din a cânta la evenimente.

În ceea ce privește venirea pe lume a copilului, aflasem și citisem cât de mult îl ajută pe copil ca în încăperea în care se află, să existe muzică pe fundal (de preferat ambientală, de leagăn, muzică liniștitoare). Zis și făcut! Am fâcut asta încă din prima zi în care am ajuns acasă. Eram mereu uluită să văd cum bebelușul meu de 4-5-6 săptămâni reacționează la auzul vocii mele, si cum ma caută cu privirea în funcție se colțul în care mă aflu. Este și instinctual, însă pentru bebeluși, vocea mamei înseamnă sunet, un sunet liniștitor care le oferă pacea de care au nevoie.

Așadar, după un an și jumatate în care a ascultat și tot ascultat muzică, fiul meu a început să vorbească și să se exprime mai coerent. Am rămas mută să observ că știa versurile pieselor pe care le ascultase în toată perioada bebelușiei … Creierașul lui a absorbit toate informațiile din melodii, astfel că odată ce a început să vorbească, a început direct prin a cânta. Sunt convinsa 100% că muzica l-a ajutat să vorbească mai repede, să folosească cuvinte noi și diferite de la o zi la alta și să formeze propoziții destul de ușor.

Cel mai des sunt întrebată: “Ce vor face copiii de 1-3 ani la atelierul muzical? Sunt prea mici, nu înțeleg nimic!”.

Copiii sunt fantastici, iar inteligența lor ne depășește cu mult așteptările! Cu siguranță un copil de 1 an și jumatate, doi ani, nu va sta nemișcat pe scăunel, și nici nu va fi atent 100% la ceea eu exemplific, însă din cele 40 de minute petrecute la atelier, 20 sigur vor fi receptivi și curioși de ceea ce eu am în program.

Faptul că mă văd cântând, gesticulând și jucându-mă cu colegii lor, îi face și mai curioși, și sigur sunt tentați să intre în “hora” noastră.

În cadrul atelierului, rolul părintelui care însoțește copilul este foarte imporant: în primul rând, copilul se simte în siguranță, căci mami/tati sunt acolo. În al doilea rând, copilul se joacă și se conectează cu părintele și altfel decât o face acasă sau în parc. Nu în cele din urmă, datorită pieselor & jocurilor atent alese pentru vârsta lor, copiii vor învăța prin muzică, o sumedenie de lucruri: culorile, cifrele, părțile corpului (atât în engleză cât și în română), vor cânta, vor dansa, se vor familiariza cu muzica, vor testa diverse instrumente muzicale/ritmice, și se vor distra.

Este absolut minunat faptul că cei mici se pot bucura de astfel de activități, menite să le dezvolte creativitatea, motricitatea, atenția distributivă și vocabularul, totodată.

Prezența la atelierul muzical este un start extraordinar pentru părinții care doresc ca pe viitor, copiii să performeze în acest domeniu.

Muzica este viață, liniște și armonie.

Dragi copii, vă aștept în casa mea cu brațele deschise!

Sunt întrebată adesea: cum îmi dau seama dacă copilul meu are sau nu înclinații muzicale?

În articolul de astăzi voi detalia acest subiect și vă voi explica și pașii prin care vă puteți testa copilul, chiar la voi acasă.

Sunt mulți copii cu talent nativ, care provin din familii de muzicieni, sau copii care ascultă muzică încă de când sunt în burtica mamei. Chiar este recomandat de medici ca femeile însărcinate și nou născuții să asculte muzică de relaxare, ambientală, căci muzica aduce liniște și relaxează mintea/corpul.

Până să învețe să vorbească, modul în care copiii se fac auziți este prin sunet: fie plâng/râd, fie scot sunete de bucurie, fie bat în diverse jucării, încercând să descopere noi sunete. În primele luni de viață, copiii se liniștesc doar auzind vocea mamei, deci vă imaginați ce ureche fină au.

Dacă le permiteți celor mici să asculte muzică și să se joace “cu zgomot” de la o vârstă fragedă, sunt mari șanse să se familiarizeze foarte ușor cu muzica/ritmul, și vor deveni dornici de exercițiu.

Nu vi se pare fantastic să vedeți un bebeluș care abia stă în picioare și dansează? Ei chiar trăiesc și simt dansul bebelușesc, chiar dacă nouă ni se pare că sunt prea mici pentru a înțelege muzica.

Și totuși, când vă puteți da seama dacă copilul are sau nu înclinații muzicale? Răspunsul: oricand, însă mai cu seamă după vârsta de 2 ani, când deja reproduce cuvinte, învață sa cânte si să fredoneze diverse piese.

Totodată, un copil care are ureche muzicală și căruia îi place muzica:

1. Este mereu dornic sa asculte muzică;

2. Fredoneaza toate piesele pe care le aude;

3. Bate in jucarii, bate din palme, tine ritmul;

4. Dansează oricum, oricând;

5. Se opreste din ceea ce face cand aude muzică;

Este extraordinară capacitatea copiilor de a înțelege muzica, indiferent că încep exercițiul și studiul la 2, 4, sau 6 ani.

Muzica, dansul, exercițiile de ritmicitate stimulează creativitatea copiilor și le permit să se conecteze cu colegii sau părinții, dacă participă la ședințe de grup.

Indiferent dacă cei mici studiază sau nu muzica, este foarte benefic să o asculte și să se bucure de ea.

Muzica este pansament pentru suflet, ne permite să ne exteriorizăm și să ne creștem încrederea în noi.

Una dintre marile probleme cu care ne confruntăm atât noi adulții, cât și copiii, este TEAMA DE A VORBI ÎN PUBLIC.

Multe dintre temerile cu privire la vorbitul în public, ne sunt sădite în subconștient încă din copilărie, acestea fiind cauzate de diverse replici nepotrivite care ne-au fost adresate:

- ai grijă cum vorbești!

- să nu mă faci de râs!

- ce o să zică lumea?

- “y” e mai bun de cât tine! 

Sunt de părere că toate aceste temeri pot fi eliminate, prin autocontrol și exercițiu.

Cât despre copii, aceștia pot fi educați și modelați pentru a nu le fi teamă să vorbească în public, încă de la vârste fragede: 4, 5 ani.

În acest articol găsiți o serie de sfaturi care să vă ajute să vorbiți degajat în public. Acestea sunt valabile atât pentru copii, cât și pentru adulți.

1. Citește cu voce tare

Ia în mână cartea preferată și începe să citesti cu voce tare, măcar două, trei pagini. În acest fel, te vei obișnui să pui corect semnele de punctuație, și iti va fi mult mai ușor să vorbesti cu intonație.

2. Fă exerciții de dicție

Nu e musai sa urmezi un curs de dicție. Poti face astfel de exerciții și acasă, singur, folosindu-te de ce găsești pe internet. Este important ca toate cuvintele rostite să fie înțelese de cei care te ascultă, astfel că cu ajutorul exercițiilor de dicție vei învăța să articulezi corect cuvintele/să pronunti corect consoanele.

3. Vorbește în fața oglinzii

Cel mai ușor mod de a te familiariza cu tine vorbind în fața oamenilor, este prin a te asculta & privi. Vorbește, citește, exersează viitorul discurs, în fața oglinzii. Astfel, vei putea observa posibilele greșeli pe care le faci: modul în care privești, mimica, zâmbetul șamd.

4. Filmează-te și vizionează

Acest exercițiu este asemănător celui anterior, însă are un real beneficiu. Pe langă tot ce am enumerat mai sus, vei învăța totodată să privești în obiectiv, familiarizându-te și cu camerele de filmat.

5. Fii relaxat, zâmbește, improvizează

Zàmbetul are un rol major atunci când vine vorba de a ține un discurs în public. Dacă cei care te urmăresc vor simți energia ta bună, degajarea și bucuria cu care le vorbești, vor fi atrași și captivați de tot ce rostești. Sunt binevenite și glumele, bineînteles în funcție de subiectul abordat. Este foarte probabil să greșești ceva sau să te bâlbâi. Nici o problemă, zâmbește, fă o glumă și improvizează. Vei fi super apreciat pentru asta.

6. Notează-ți ideile principale

Nu e obligatoriu să îți înveți discursul ca la școală. Notează pe ceva ideile principale, și dacă simți că nu ești sigur de ce urmează să spui, trage cu ochiul. Este perfect normal. Între noi fie vorba, alții greșesc și cu prompterul în față.

7. Detașează-te de problemele personale

Partea aceasta este grea, am trecut și eu prin asta. Însă ochii care te privesc, nu trebuie să simtă că tu nu ești ok. Cei care te ascultă, vor să vadă la tine încredere și siguranță. Nu este ușor, dar merită să dai 100% tot ce știi și ce poți.

8. Ai încredere în tine și în ceea ce transmiți

Dacă tu ești sigur pe tine și pe valoarea a ceea ce transmiți, nu ai cum să dai greș. Pune-ți amprenta personală în discursul pe care îl ții, și gândește-te cum îi ajută pe cei pentru care vorbești.

Dacă vei ține cont de aceste sfaturi și vei repeta tot ceea ce am enumerat, sigur nu vei da greș.

Să îți fie de folos!

Muzica și dansul joacă un rol important în cultura noastră. Găsim muzica prezentă în multe aspecte ale vieții noastre: teatru, televiziune, filme, religie, sărbători, ceremonii. Acasă, muzica poate deveni parte a experiențelor noastre de zi cu zi.

Ca părinți, ne dorim tot ce este mai bun pentru copiii noștri, motiv pentru care căutăm zi de zi metode prin care să îi ajutăm să evolueze frumos, metode care să îi ajute să devină adulți echilibrați.

Muzica este capabilă să cuprindă toate stadiile de creștere ale copilului din punct vedere intelectual, social și emoțional, al dezvoltării motorii și al limbajului. Ajută mintea și corpul să lucreze împreună. De asemenea, ajută copilul încă de la început, să învețe diverse sunete și semnificația unor cuvinte. Pe de altă parte, dansul dezvoltă abilitățile motorii. Atât în cazul copiilor, cât și al adulților, muzica îmbunătățește memoria.

Dezvoltarea aptitudinilor vocale se realizează prin exerciţii, începând cu exerciţiile de respiraţie, impostare a vocii, intonaţie, dicţie, până la frazare.

Aceste exerciţii trebuie prezentate copiiilor astfel încât aceştia să le perceapă conştient ca fiind un element important, ele devenind un moment uzual, obişnuit în activităţile muzicale – vocale zilnice.

Exerciţiile de dicţie, spre exemplu, sunt foarte importante pentru dezvoltarea generală a copiilor, mai ales la vârsta preşcolară, având în vedere că practica demonstrează faptul că din ce în ce mai mulţi copii manifestă dificultăţi în pronunţarea corectă a literelor, silabelor sau a cuvintelor, aceste forme de dislexie păstrându-se şi după debutul perioadei de şcoală primară.

Cercetările au demonstrat că există copii care au un auz fiziologic sănătos şi totuşi nu pot cânta. Acest fapt ridică problema aşa-numiţilor copii fără auz muzical. S-a dovedit că aceşti copii, de fapt, nu sunt incompetenţi din punct de vedere muzical, ci că în mare parte reprezintă un antirezultat a lipsei coerente de preocupare faţă de ei în domeniul educaţiei muzicale, fie în sistemul formal de învăţământ, fie în afara acestuia.

Oricine a avut contact cu copiii de vârsta timpurie, fie în caliate de părinte, fie în calitate de educator, a putut sesiza faptul că ritmul reprezintă primul element de limbaj muzical pe care copilul îl percepe. Acest fapt are o explicaţie logică, deoarece ritmul a fost din timpurile străvechi înrădăcinat în structura umană, prin funcţia lui magică, ritualică.

BENEFICIILE MUZICII ÎN VIAȚA COPIILOR

      Muzica este stimulent pentru intelect, creativitate și imaginație;

      Muzica educă stima de sine în copii;

      Muzica este o limbă universală;

      Muzica îi învață pe copii răbdarea și perseverența;

      Muzica îmbie la relaxare și eliberare;

      Muzica îi ajută pe bebeluși să își exprime emoțiile mai bine;

      Muzica îi ajută pe copii să își formeze caracterul;

Muzica, alături de alte arte, reprezintă o componentă importantă pentru copii, de la cei mai mici, până la liceeni sau studenți.