Urameresc de multi ani metoda Dalcroze si stiu ca ofera o alternativa extraordinara in ceea ce priveste educatia muzicala in randul copiilor si al adultilor.
In toamna anului trecut chiar am participat la un seminar organizat de coordonatorul Adriana Aush, si mi s-a parut relevator, asa ca anul acesta, de cum am vazut ca se va tine la Bucuresti Cursul Intensiv de vara, m-am si inscris.
CURSUL INTENSIV DE VARĂ DALCROZE - MUZICĂ, SOLFEGIU, IMPROVIZAȚIE MUZICALĂ este un program unic, deschis în premieră în România în urma parteneriatului cu Institutul Jaques-Dalcroze Geneva. Programul este organizat de UNMB, în parteneriat cu Institutul Jaques-Dalcroze Geneva și Asociația Cultură prin Muzică.
Stiam din descrierea cursului ca voi experimenta diferite fațete ale pedagogiei muzicale de tip activ Dalcroze: exerciții de concentrare, coordonare, reacție, expresie, dezvoltare corporală prin și pentru muzică, sugestii muzicale pentru dezvoltarea și îmbogățirea percepțiilor corporale. Structura sa este articulată în jurul celor trei materii specifice pedagogiei Jaques-Dalcroze: ritmica Jaques-Dalcroze, solfegiul și improvizația muzicală.
Mi-am zis ... o sa ma descurc de minune, voi fi ochi si urechi si voi lua din mers tot ceea ce ni se preda.
Prima zi a inceput cu peripetii: nu am citit atent mesajul cu privire la sala in care se tine cursul, am si fost ghidata gresit de un domn de la administratie, astfel ca am ajuns la curs cam la o ora de cand incepuse. Pe fata profului si a colegelor era o privire de genul: "tu de unde ai aparut?".
Am intrat direct in paine si m-am aliniat cu colegele de grup, colege care se si cunosteau, ele fiind deja in anul 1-2-3 de curs. Erau deci familiarizate cu tot ce se intampla acolo. In mintea mea se auzea adesea: "ce caut eu aici?".
Pe toata perioada cursului, am lucrat cu 3 coordonatori: Jean Marc Aeschiman (directorul programului Cerificatului Dalcroze in Romania), Tamae Gennai (profesor de muzica si ritmica la Institutul Dalcroze din Geneva), si Simona Paraschivu (profesor de dans clasic si dans contemporan).
Majoritatea cursurilor le-am tinut cu Jean Marc, un pedagog extraordinar, de la care am auzit atat de multe lucruri frumoase, incat uneori ramaneam cu gura cascata. Desi are o varsta inaintata, energia si vibe-ul lui intreceau cu mult toata enegia intregului grup, iar ce am apreciat cel mai mult la el, a fost faptul ca niciodata nu a trecut la un alt exercitiu, fara a se asigura ca toate am inteles ce am lucrat anterior.
Cu Simona Paraschivu am lucrat pe partea de dans, coregrafie si improvizatie. Evident ca ma asteptam sa ne miscam putin stanga/dreapta si sa facem cativa pasi de dans. Ei bine, m-am lasat dusa de val, explorand toate propunerile Simonei Paraschivu, pe care o admiram continuu. Este o profesoara dedicata, blanda, carismatica, cu o prezenta care umple sala prin miscarile si atitudinea ei (pana sa lucrez ceea ce ne arata, ii admiram modul elegant in care se misca). Chiar si la cursurile Simonei am simtit ca mi-am depasit cu mult limitele, si din nou, in mintea mea auzem: "chiar fac eu asta?".
In ultimele 2 zile, in cursurile noastre a fost integrata si Tamae, o profesoara super implicata care imprastie energie prin toti porii. Modul in care ne-a dirijat la cursul de improviztie vocala, pe cele care nu stapaneam bine (sau deloc) un instrument muzical, m-a fascinat. A reusit sa creeze mici piese, mici pasaje pe voci, folosind niste tehnici cu care eu nu am lucrat niciodata. Din nou am fost scoasa din zona de confort si m-am simtit stangace, insa am incercat sa ma bucur de orice lucru nou mi se propunea.
Dupa 5 zile intense de lucru (plecam la 7 dimineata, reveneam la 21.00), corpul meu nu mai stia sa raspunda la comenzi. Mergeam robotic si aveam asa mare febra musculara, ca ma durea corpul chiar si in somn.
Pentru mine, aceasta experienta a fost revelatoare! Pe langa faptul ca am reusit lucruri de care nu ma simteam capabila vreodata, am invatat lectii pretioase de la profesionisti, de care sigur voi tine cont intreaga viata, atat pe plan personal, cat si pe plan profesional.