Pe perioada cat a fost la gradinita fiul meu, foarte des eram intrebata: “cum este unde il duci pe Nicholas?”
De 2 ani, de cand a inceput scoala, intrebarea pe care o primesc la fel de des este: “cum e la Liceul Româno-Finlandez?”
Raspunsul meu a inceput si va incepe mereu asa: “PENTRU NOI, PENTRU NIK … este …”. Pentru ca da, pentru noi este ceea ce avem nevoie, poate pentru copilul tau nu. Eu nu stiu ce asteptari ai tu ca parinte de la institutia pe care urmeaza sa o frecventeze copilul tau.
De ce am tinut eu cont intai de toate? De oameni, de echipă, de modul in care se comunica, de modul in care este facut sa se simta copilul meu. Cand am avut interviul la LRF, am fost intrebata ce imi doresc pentru copilul meu. Imi amintesc ca raspunsul a fost: “sa fie fericit”. As reformula putin acum, la 2 ani distanta, si as spune ca mi-as dori ca fiul meu sa fie inconjurat de oameni dedicati care sa il ajute sa dobandeasca niste competente pe care noi parintii, nu i le putem atribui. Mi-as dori ca scoala si cadrele didactice sa ii ofere incredere si sa nu il puna la zid daca nu va excela la o materie, pentru ca avem asteptari nerealiste uneori de la copiii nostri, si ii obligam sa faca ceea ce ne dorim noi, nu ce isi doresc ei. Si da, evident ca imi doresc sa fie si fericit in clasa/comunitatea scolii. Insa de fericire trebuie sa ne ocupam noi parintii, iar daca noi ne suflam in aripi, ci nu le taiem, daca ii iubim si le transmitem cele mai bune valori, clar vor fi si fericiti. Asadar, recomand locuri si oameni cu care eu/noi/copilul meu rezoneaza, si daca m-as duce cu 2 ani in urma, tot LRF as alege. Oamenii care il inconjoara pe Nik, si care ne ofera suport chiar si noua, parintilor, sunt extraordinari, si REPET: doar facand echipa cu cadrul didactic, putem ajuta la evolutia copilului nostru.
Uitandu-ma in mediul online, in diverse comunitati si chiar in anumite grupuri de parinti de whats'up, ma intristez sa vad ce comentarii si ce asteptari au unii parinti de la scoala sau educator/invatator. Cred ca in nici o institutie nu gasim perfectiunea la care noi aspiram, nici o scoala nu ne va astepta copilul cu covor rosu, cu capsune invelite in ciocolata pe banca, cu tablete pe masa, cu masa proaspata la pranz, cu fructe BIO, cu costuri mici, cu profesori care sa rada non stop si care sa dea doar note de 10 tuturor. Da, poate ca asta si-ar dori copiii nostri si chiar si noi, insa cred ca asteptarile noastre sunt prea mari.
Auzisem cateva povesti de la cativa prieteni, care efectiv m-au facut sa ma inchin cu stanga. Mamica unui baietel era foarte suparata pe scoala/pe invataotare, ca ciorba de la masa de pranz era prea fierbinte, si totodata, ca doamna nu ii da sa manance (el nu se descurca, i-a dat mama sa manance pana la 6 ani). O alta poveste spunea ca un grup de parinti a reclamat (doamne, au facut sesizari la scoala), ca nu sunt multumiti de culoarea uniformei, si doresc o schimbare. Si iata cum pentru niste subiecte dupa parerea mea total lipsite de importanta, acele scoli/institutii primesc feedback negativ pe piata, iar alti oameni aud ca e "nasol domne acolo". Dar de ce e nasol? Ca nu i se da copilului tau cu lingurita la 7 ani? Poate ca sunt prea directa fata de acest subiect, insa eu asa vad lucrurile ... si da, putem da un feedback negativ cand semnalam probleme serioase ce tin de siguranta copilului (fizica sau emotionala), cand suntem furati, cand exista agresiune sau lipsa de interes din partea cadrului didactic, dar nu pe motiv ca e "ciorba prea fierbinte".
Si nici unde a fost si este Nik nu pot spune ca a fost/este perfect, asa cum mi-am creionat eu in vise, insa 90% din ce traieste si primeste, se aliniaza valorilor noastre, astfel ca cei 10% ramasi sunt nesemnificativi.
Cum ar fi ca o institutie care are in grija 200-400-600 copii, sa schimbe zi de zi, saptamana de saptamana regulile, dupa cum doreste fiecare familie? Va spun eu, IMPOSIBIL.
Si vad asta si la Music class, unde lucrez evident si cu parintii. Se intampla rar, slava cerului, insa si mie mi se cer lucruri cu care nu sunt de acord, si ar fi total eronat ca la fiecare sfat nesolicitat primit, sa si aplic ceea ce mi se cere.
Asadar, eu va invit sa va ganditi la acest text, si sa nu fiti prea exigenti cu oamenii care se vor ocupa de copiii vostri, iar daca vreti ca totul sa se intample cum vreti voi, ca "asa e mai bine", exista varianta de homeschooling.